Curs limba romana pentru straini pdf 54: Manual de nivel B1 cu CD audio și textele înregistrărilor

(1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana, cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii de catre salariat. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului.

(12) Angajatorul poate opta pentru utilizarea semnaturii electronice avansate sau semnaturii electronice calificate, insotita de marca temporala electronica sau marca temporala electronica calificata si sigiliul electronic calificat al angajatorului, pentru intocmirea tuturor inscrisurilor/documentelor din domeniul relatiilor de munca rezultate la incheierea contractului individual de munca, pe parcursul executarii acestuia sau la incetarea contractului individual de munca, in conditiile stabilite prin regulamentul intern si/sau contractul colectiv de munca aplicabil, potrivit legii.

curs limba romana pentru straini pdf 54

Download Zip: https://9lustcinvporha.blogspot.com/?download=2vG2wH

(4) Durata normala a timpului de lucru pentru salariatii de noapte a caror activitate se desfasoara in conditii speciale sau deosebite de munca nu va depasi 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore decat in cazul in care majorarea acestei durate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil si numai in situatia in care o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite in contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior.

(2) Efectuarea concediului fara plata pentru formare profesionala se poate realiza si fractionat in cursul unui an calendaristic, pentru sustinerea examenelor de absolvire a unor forme de invatamant sau pentru sustinerea examenelor de promovare in anul urmator in cadrul institutiilor de invatamant superior, cu respectarea conditiilor stabilite la alin. (1) .

(1) Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala, in conditiile art. 197 alin. (1), nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca pentru o perioada stabilita prin act aditional.

Cum s-a materializat Partea II? Cu mai bine de trei ani înainte de congres a demarat un amplu proces de consultari. Toti vice-presedintii internationali ai Miscarii Lausanne au organizat întâlniri regionale în care liderilor crestini li s-a cerut sa identifice provocarile majore cu care se confrunta Biserica. Ca urmare a acestor întrevederi au rezultat sase chestiuni de baza. Acestea au dus la (i) stabilirea programului Congresului si (ii) au definit cadrul pentru chemarea la actiune. Acest proces de consultari a continuat pe parcursul Congresului, Chris Wright si Comisia pentru formularea Angajamentului înregistrând cu fidelitate toate contributiile care au constituit un volum de munca enorm.

Aceasta dragoste fata de creatia lui Dumnezeu ne cere sa ne pocaim de aportul nostru la distrugerea, la irosirea si la poluarea resurselor Pamântului, si de concursul pe care l-am dat idolatriei toxice a consumului, angajându-ne grabnic cu o responsabilitate ecologica profetica. Îi sustinem pe crestinii a caror chemare speciala este aceea de a proteja mediul prin actiuni concrete, precum si pe cei dedicati îndeplinirii mandatului de a împlini nevoile umane prin exercitarea responsabila a stapânirii si administrarii Pamântului. Biblia prezinta scopul rascumparator al lui Dumnezeu cu privire la creatia însasi. Luata în ansamblu, misiunea înseamna discernerea, proclamarea si trairea adevarului biblic potrivit caruia Evanghelia este vestea buna a lui Dumnezeu, adusa prin cruce si prin învierea lui Cristos, pentru noi, ca indivizi, si pentru societate si pentru creatie. Toate acestea trei sufera din pricina pacatului; toate sunt incluse în dragostea si în misiunea rascumparatoare a lui Dumnezeu; toate trebuie sa faca parte din misiunea comprehensiva a poporului lui Dumnezeu.

Suntem dedicati misiunii mondiale, care este esentiala pentru modul în care îl întelegem pe Dumnezeu, Biblia, Biserica, istoria omenirii si viitorul. Întreaga Scriptura înfatiseaza misiunea lui Dumnezeu de a aduce toate lucrurile din cer si de pe Pamânt în unitate, sub domnia lui Cristos, împacându-le cu sine prin sângele crucii sale. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, Dumnezeu va transforma creatia zdrobita de pacat si de rautate într-o noua creatie, în care nu va mai exista pacat sau blestem. Dumnezeu îsi va împlini promisiunea facuta lui Avraam de a binecuvânta toate natiunile Pamântului, prin Evanghelia lui Isus, Mesia, samânta lui Avraam. Dumnezeu va transforma lumea divizata a neamurilor împrastiate pe Pamânt, aflate sub judecata lui Dumnezeu, dându-le înfatisarea unei noi omeniri, rascumparate prin sângele lui Cristos si formata din oameni din orice neam si de orice limba, care se vor uni pentru a se închina Dumnezeului si Mântuitorului nostru. Domnul va pune capat domniei mortii, a coruptiei si a violentei, odata cu revenirea lui Cristos, pentru instaurarea stapânirii lui vesnice, care va fi una a vietii, a dreptatii si a pacii. Atunci Dumnezeu, Emanuel, va locui printre noi, iar împaratia lumii va deveni Împaratia Domnului nostru si a Cristosului sau, care va domni în ea pentru vesnicie.[53]

A) Participarea noastra la împlinirea misiunii lui Dumnezeu. Dumnezeu îsi cheama poporul sa fie partas misiunii sale. Prin Isus Mesia, Biserica formata din oameni din toate natiunile asigura continuitatea poporului lui Dumnezeu din Vechiul Testament. Noi am fost chemati alaturi de acesta, prin Avraam, si am fost însarcinati sa fim o binecuvântare si o lumina pentru popoare. Ca si ei, trebuie sa fim modelati si învatati, cu ajutorul legii si al profetilor, sa alcatuim o comunitate în care sa salasluiasca sfintenia, compasiunea si dreptatea, într-o lume a pacatului si a suferintei. Noi am fost rascumparati prin crucea si prin învierea lui Isus Cristos, iar apoi am fost împuterniciti de catre Duhul Sfânt sa fim martorii celor înfaptuite de Dumnezeu în Cristos. Biserica exista pentru a se închina lui Dumnezeu, pentru a-l slavi întreaga vesnicie si pentru a lua parte la misiunea transformatoare pe care o desfasoara Dumnezeu în cursul istoriei. Misiunea noastra deriva în întregime din cea a lui Dumnezeu, vizeaza toata creatia lui si se întemeiaza pe victoria rascumparatoare de la cruce. Acesta este poporul caruia îi apartinem, a carui credinta o marturisim si a carui misiune o împartasim.

Această carte minunată o am scos eu întâiași-dată la lumină de pe o scrisoare Latinească cu mâna, pentru care sfârșit, mi-a lăsat-o Domnul Miler sfetnicul de Colegie. Iară chipul cu care a dat el de dânsa, se poate vedea la Prefața lui. Scrisoarea aceia este Latinească, iară eu am socotit a fi de folos ca să o dau să se tălmăcească în limba nemțească, ca să poată fi de trebuință și acelora carii nu știu limba Latinească. Deci D. Ioan Ludovig Redslov iscusitul Profesor a corpului Cadeților de aice, au săvârșit această tălmăcire și alăturând-o cu amăruntul cu izvodul cel Latinesc, sânt răspunzător pentru adevărul ei.

Dimitrie după ce și-a scăpat Domnia și a fost dăruit de Împăratul Petru cu moșii bune în Ucraina și prin prejurul Moscovei, și-a petrecut vremea mai mult cu învățătura, isprăvind acolo multe scrieri pe care le-a fost început la Țarigrad și o scrisoare pentru religia turcească a scris-o din nou, având la aceasta poruncă dela Împăratul, care s'a tipărit în limba Rusească în Petersburg la 1722, cu titlul Sistemul sau starea religiei Turcești, coală în două, în 379 fețe[2]. Vrednică este de a se tălmăci în fiește care limbă, căci cuprinde în sine atâtea lucruri nouă și necunoscute, în cât nu se găsește aseminea nici un istoric care a scris despre aceasta.

În cursul vremii cât s'a aflat acolo, el s'a ocupat cu limba și mai ales cu muzica turcească pre care a adus-o la o deplinire de care era cu totul lipsită, căci el fu cel dintâi ce a regulat notele turcești.

Astfel astăzi Lăpușna este locul cel mai de frunte al ținutului, la râul cu acelaș nume. Doi pârcălabi rânduiți de domn îngrijesc de trebile ținutului. Apoi Chișineul, lângă apa Bâcu, târguleț de puțină importanță. Nu departe de aci se vede un șir de petre foarte mari, așezate în linie dreaptă, ca și cum ar fi puse într'adins de mână de om. Însă atât mărimea pietrelor, cât și lungimea șirului, nu ne lasă a crede aceasta. Pentrucă unele dintr'ânsele sunt în patru colțuri de câte trei și patru coți de mari și șirul lor se întinde peste Nistru până în Crimeea. În limba țării se cheamă Chieile Bâcului și prostimea crede că este o lucrare a celor necurați, cari i-ar fi conjurați să astupe apa Bâcului. Cu adevărat este că, mai mulți domni au cercat să astupe albia acestei ape, care curge o bună bucată printre munți, vrând a preface în baltă locurile de acolo, cari nu sunt bune decât pentru fânețe, dar acest lucru niciodată nu s'a putut împlini.

Acestea erau mai toate cetățile și orașele Moldaviei, care înfloria pe când erau libere și apoi au căzut prin tirania cea nedreaptă și inimica înflorirei lucrului public. Despre întemeietorii lor, tac istoricii vechi și noi, inscripțiuni și monumente însă nu se descopere. Nici o urmă din care să se poată vedea timpul sau poporul ce le-au întemeiat, nici o inscripțiune pe ziduri, afară numai când vre-un principe le-a restaurat. Numai Suceava are în zidurile ei o peatră mare, în care sunt săpate șapte turnuri, acoperite c'o coroană imperială, pe care o țin doi lei. Afară de aceasta, se mai vede în temelia turnurilor o peatră, în care stau doi pești solzoși, cu capetele în jos și cu coadele în sus, și sub dânșii, capul unui bour, iar în coarnele acestuia o stea cu șease raze. Fiind însă că capul de bour s'a așezat ca stemă a țării numai după a doua venire a Romanilor în Moldavia, precum arătarăm la Cap. I, se înțelege că acea peatră încă arată mai mult înnoirea zidurilor, decât întemeiarea lor. Apoi toți istoricii noștri sunt într'un cuvânt, cum că Moldovenii, când se întoarseră din Maramureș în vechia lor patrie, au găsit orașe și cetăți deșarte de locuitori, de unde se vede că întemeierea datează din timpuri mai depărtate. Aceasta se mai probează și prin modul structurii zidurilor în cele mai multe cetăți, cari nu seamănă decât a architectum romană, afară de prea puține de care arătarăm mai sus că sunt făcute mai în urmă spre apărare în contra incursiunilor tătare. Dar partea cea mai de frunte sunt mărturiile celor mai buni istorici romani din cari se vede că, împăratul Traian a adus în Dacia mari colonii romane și următorul său Adrian, cedând barbarilor mai multe provincii orientale, a fost oprit de-a părăsi Dacia numai de frică să nu fie nimicite de barbari acele colonii. Adauge apoi monumentul sempitern al acestui lucru adică Valul împăratului Traian, care până 'n ziua de astăzi păstrează numele întemeietorului său, despre care mă mir cum de nu memorează nici unul din vechii sau marii istorici. Aceasta, după cum l'am văzut eu însumi, începe cu două șanțuri dela Petrovaradinu în Ungaria și de aci până la munții Demarcapu, adică până la Poarta de fer, se întinde apoi ca un simplu șanț prin toată România și Moldova, tăia prin Prut la satul lui Traian, prin Botna la târgul Causiani și trecând prin toată Tataria se termina la apa Donului. Până astăzi are o adâncime de 12 coți, de unde nu fără cuvânt putem culege, că spațiul valului când s'a făcut, va fi fost încă pe atât de lat și profund. Care așa fiind, nu se poate admite de loc aceia ce voim unii să afirme[17], că orașele Moldovei ar fi fost întemeiate de Genuesi. Pentru că oștirea romană care de-a pururea se afla acolo asediată în mare număr, n'ar fi putut sta fără orașe și fără acoperământ și nici se poate crede că Genuesii, cari numai pentru negoț venia de se așeza la mare, ar fi pătruns în interiorul Moldovei și că ar fi întemeiat orașe în locuri ce servesc mai mult pentru agricultură decât pentru comerț. Iar dacă ar susține cineva că ele ar fi întemeiate de Dacii cei vechi, pe când lucrurile lor înfloriau pe timpul domniei lui Decebal și că după aceea le-au ocupat Romanii și au așezat într'însele colonii, noi unii n'am cuteza să contrazicem. 2ff7e9595c